(i) intr-un senal sau intr-o cale de acces ingusta, cand depasirea nu se poate face decat daca nava ajunsa din urma manevreaza pentru a permite celeilalte nave sa o depaseasca in deplina siguranta, nava care ajunge din urma trebuie sa faca cunoscuta intentia sa emitand semnalul sonor corespunzator, prescris de regula 34 c)
i. Nava ajunsa din urma, trebuie daca este de acord, sa emita semnalul corespunzator prescris de regula 34 c)
ii. si sa manevreze astfel incat sa permita o depasire in deplina siguranta. Daca este in dubiu, nava poate emite semnalele sonore prescrise de regula 34 d).
(ii) prezenta regula nu scuteste nava care ajunge din urma, de obligatia de a se conforma dispozitiilor din regula
13.
a) Prezenta regula se plica schemelor de separare a traficului adoptate de catre
Organizatie.
b) Navele care naviga in interiorul unei scheme de separare a traficului,
trebuie:
sa navige pe
banda de circulatie corespunzatoare in directia generala a traficului
pentru aceasta banda;
sa se indeparteze in limita posibilului de linia sau zona de separare a traficului; ca regula generala,
sa se angajeje sau sa iasa dintr-o banda de circulatie pe la una din extremitati, dar atunci cand intra sau ies lateral
sa faca aceasta manevra sub un unghi cat mai mic fata de directia generala a traficului.
c) Navele trebuie sa evite pe cat posibil sa intretaie benzile de
circulatie, dar daca sunt obligate sa o faca, ele trebuie pe cat
posibil sa traverseze perpendicular pe directia generala a
traficului.
i) O nava nu trebuie sa foloseasca zona de trafic costier daca poate utiliza in deplina siguranta banda de circulatie corespunzatoare din schema de separare a traficului adiacenta acestei zone. Cu toate acestea, o nava cu o lungime mai mica de 20 metrii, o nava cu vele, nava angajata in operatii de pescuit, pot folosi aceste zone;
ii) Fara a tine seama de cerinta paragrafului d) I) al acestei reguli, nava poate folosi zona de trafic costier cand este in mars spre sau paraseste un port, o instalatie sau structura costiera, zona de ambarcare pilot sau orice alta zona situata in interiorul zonei de trafic costier sau pentru a evita un pericol iminent.
e) Navele, altele decat cele care traverseaza o schema de separare, sau
navele care se angajeaza sau ies dintr-o banda de circulatie, in mod
normal nu trebuie sa intre intr-o zona de separare sau sa traverseze
linia de separare cu
exceptia:
i) cazurilor de urgenta pentru evitarea unui pericol imediat;ii) pentru a pescui intr-o zona de separare.
f) Navele care naviga in zonele vecine cu extremitatile unei scheme de separare a traficului, trebuie sa navige cu o atentie
deosebita.
g) Navele trebuie sa evite in mesura maxima a posibilului, ancorarea in
interiorul unei scheme de separare a traficului sau in zonele vecine cu
extremitatile.
h) Navele care nu folosesc o scheme de separare a traficului, trebuie sa se indeparteze de aceasta, cat mai mult
posibil.
i) Navele in curs de pescuit nu trebuie sa stanjeneasca trecerea navelor care naviga pe o banda de
circulatie.
j) Navele cu o lungime mai mica de 20 metri sau navele cu vele nu
trebuie sa stanjeneasca trecerea in siguranta a navelor cu propulsie
macanica, care naviga pe o banda de
circulatie.
k) O nava cu capacitate de manevra redusa, atunci cand se afla angajata
intr-o operatiune pentru mentinerea sigurantei navigatiei, intr-o
schema de separare a traficului este scutita de a a se conforma
prerzentei reguli in masura necesara executarii
operatiunii.
l) O nava cu capacitate de manevra redusa, atunci cand este angajata
intr-o operatiune pentru instalarea, repararea sau inlaturarea unui
cablu submarin, intr-o schema de separare a traficului, este scutita de
a se conforma prezentei reguli, in masura necesara executarii
operatiunii.
Regulile prezentei sectiuni se aplica navelor care se vad una pe alta.
a) Cand doua nave cu vele se apropie una de alta astfel incat exista
pericolul de coliziune, una dintre ele trebuie sa se abata din drumul
celeilalte, dupa cum
urmeaza:
i) cand navele primesc vantul din borduri diferite, nava care primeste vantul din babord trebuie sa se abata din drumul celeilalte;
ii) cand cele doua nave primesc vantul din acelasi bord, nava din vant trtebuie sa se abata din drumul navei de sub vant;
iii) Daca o nava care primeste vantul din babord vede o alta nava in vant si nu poate stabili cu certitudine daca aceasta nava primeste vantul din babord sau din tribord, prima nava trebuie sa se abata din drumul celeilalte.
b) In intelesul aplicarii prezentei reguli, bordul din care vine vantul
trebuie socotit ca fiind bordul opus celui in care este bratata vele
mare sau in cazul navelor cu vele patrate, bordul opus celui in care
este bratata cea mai mare vele aurica (sau triunghiulara).
a) Oricare ar fi dispozitiile regulilor din sectiunile i. si ii. partea
B, orice nava care ajunge din urma o alta nava trebuie sa se abata din
drumul navei ajunsa din
urma.
b) Va fi considerata nava care ajunge din urma, acea nava care se
apropie de o alta, venind dintr-o directie mai mare de 22,5
grade dinapoia traversului celeilalte nave, adica aceea care se gaseste
intr-o astfel de pozitie fata de nava ajunsa din urma incat noaptea, ar
putea vedea numai lumina din pupa navei ajunse, fara sa vada nici una
din luminile din
borduri.
c) Daca o nava nu poate stabili cu siguranta ca ajunge din urma o alta
nava, ea trebuie sa se socoteasca ca fiind nava care ajunge din urma si
sa manevreze in
consecinta.
d) Nici o schimbare ulterioara de relevment dintre cele doua nave nu
poate face sa se considere nava care ajunge din urma o alta nava, drept
nava care taie drumul acesteia din urma in sensul prezentelor reguli si
nici nu o va absolvi de obligatia de a se abate din drumul navei ajunse
din urma pana cand aceasta nu a fost definitiv evitata si depasita.
a) Cand doua nave cu propulsie mecanica naviga pe drumuri direct opuse,
sau aproape opuse in asa fel incat exista pericolul de coliziune,
fiecare dintre ele trebuie sa se abata la tribord pentru a trece prin
babordul
celeilalte.
b) Trebuie sa se considere ca o astfel de situatie exista atunci cand o
nava vede o alta nava drept in prova ei, sau aproape drept in prova ei,
in asa fel incat, noaptea, va vedea luminile de catarg ale celeilalte
nave pe aceeasi verticala sau aproape pe aceeasi verticala si/sau
amandoua luminile din borduri, iar ziua, va vedea cealalta nava sub un
unghi
corespunzator.
c) Cand o nava nu poate determina cu siguranta ca o astfel de situatie
exista, ea va trebui sa considere ca aceasta situatie exista si sa
manevreze in consecinta.
Cand doua nave cu
propulsie mecanica au drumuri care se incruciseaza in asa fel incat
exista pericol de coliziune, nava care vede cealalta nava prin tribord,
trebuie sa se abata din drumul celeilalte, si daca imprejurarile permit
acest lucru, sa evite sa-i taie drumul prin prova.
Orice nava care este obligata sa se abata din drumul altei nave,
trebuie, pe cat posibil, sa manevreze din timp, hotarat si in asa fel
incat sa se indeparteze la o distanta apreciabila.
a)
i) Cand o nava este obligata sa se abata din drumul altei nave, aceasta din urma trebuie sa-si mentina drumul si viteza.
ii) Acesta din urma nava poate totusi sa actioneze in scopul evitarii coliziunii numai prin manevra sa, de indata ce i se pare evident ca nava care are obligatia de a se abate din drumul sau nu face manevra corespunzatoare prevazuta de prezentele reguli.
b) Cand dintr-o cauza oarecare, nava obligata sa-si mentina directia si
viteza se gaseste atat de aproape de cealalta incat coliziunea nu poate
fi evitata numai prin singura manevra a navei privelegiate, ea va
executa manevra cea mai indicata pentru a ajuta la evitarea
coliziunii.
c) O nava cu propulsie mecanica, care manevrreaza pentru a evita o
coliziune cu o alta nava cu propulsie mecanica al carui drum
incruciseaza drumul sau in conditiile prevazute in alineatul a) ii. din
prezenta regula, nu trebuie, daca imprejurarile permit acest lucru, sa
se abata la babord daca cealalta nava se afla in babordul
sau.
d) Prezenta regula nu poate scuti nava privilegiata de obligatia de a se abate din
drumul celeilalte nave.
Cu exceptia prevederilor contrare din regulile 9, 10 si 13:
a) O nava cu propulsie mecanica aflata in mars trebuie sa se abata din drumul:
i) unei nave care nu este stapana pe manevra sa;
ii) unei nave cu capacitatea de manevra redusa;
iii) unei nave care este in curs de pescuit;
iv) unei nave cu vele.
b) O nava cu vele aflata in mars trebuie sa se abata din drumul:
i) unei nave care nu este stapana pe manevra sa;
ii) unei nave care are capacitatea de manevra redusa;
iii) unei nave in curs de pescuit.
c) O nava care este in curs de pescuit si care este in mars trebuie, in masura posibilului, sa se abata din drumul:
i) unei nave care nu este stapana pe manevra sa;
ii) unei nave care are capacitatea de manevra redusa.
d)
i) orice nava, alta decat o nava care nu este stapana pe manevra sa sau o alta nava a carei capacitate de manevra este redusa, trebuie, daca imprejurarile permit, sa nu impiedice libera trecere a unei nave stanjenita de pescajul sau, care arata semnalele prevazute la regula 28;
ii) o nava stinjenita de pescajul sau trebuie sa navige cu o prudenta deosebita tinand seama de situatia sa speciala.
e) Un hidroavion aterizat trebuie, ca regula generala, sa se tina cat
mai departe de toate celelalte nave si sa evite de a le stanjeni
navigatia. Totusi cand exista pericolul de coliziune, acest hidroavion
trebuie sa se conformeze regulilor din prezenta parte.
a) Prezenta regula se aplica navelor care nu se vad una pe alta si care
naviga inauntrul sau in apropierea zonelor de vizibilitate
redusa.
b) Orice nava trebuie sa navige cu o viteza de siguranta adaptata imprejurarilor
existente si conditiilor de vizibilitate redusa. Navele cu propulsie mecanica trebuie sa aiba masinile gata pentru a manevra
imediat.
c) Orice nava, atunci cand se conformeaza regulilor din sectiunea 1 din
prezenta parte, trebuie sa tina neaparat seama de imprejurarile
existente si de conditiile de vizibilitate
redusa.
d) O nava care detecteaza numai cu radarul prezenta unei alte nave
trebuie sa stabileasca daca exista posibilitatea unei situatii de
foarte mare apropiere si/sau un pericol de coliziune. In acest caz,
nava trebuie sa ia cu mult timp inainte masuri pentru evitarea acestei
situatii; totusi daca aceste masuri constau dintr-o schimbare de drum,
este necesar sa se evite, in masura posibilului, urmatoarele
manevre:
i) o schimbare da drum catre babord in cazul unei nave care se afla inaintea traversului cu exceptia cazului cand aceasta nava este ajunsa din urma;
ii) o schimbare de drum in directia unei nave care se afla la travers sau inapoia traversului.
e) Cu exceptia cazului in care s-a stabilit ca nu exista pericol de
coliziune, orice nava care aude dintr-o directie care poate fi inaintea
traversului, semnalul de ceata al unei nave, sau care nu poate evita o
situatie de foarte mare apropiere cu o nava aflata inaintea
traversului, trebuie sa reduca viteza sa la minimum necesar mentinerii
drumului. Daca e necesar, va trebui sa opreasca si in toate
imprejurarile sa navige cu atentie extrema pana cand a trecut pericolul
de coliziune.
a) Regulile prezentei parti trebuie respectate pe orice vreme.
b) Regulile privitoare la lumini trebuie respectate de la apusul la
rasaritul soarelui. In acest interval de timp, nu trebuie sa se arate
nici o alta lumina care sa poata fi confundata cu luminile prescrise de
prezentele reguli si care pot stanjeni vederea si caracterul distinctiv
al acestora si care pot impiedica efectuarea unei veghe
satisfacatoare.
c) Luminile prevazute de prezentele reguli, atunci cand ele exista,
trebuie sa fie purtate de asemenea de la rasaritul la apusul soarelui
pe timp cu vizibilitate redusa si pot fi purtate in toate celelalte
imprejurari in care aceasta masura este socotita necesara
d) Regulile referitoare la semne trebuie respectate in timpul zilei.
e) Luminile si semnele prescrise de prezentele reguli trebuie sa fie conforme cu dispozitiile din Anexa I. a prezentelor
reguli.
a) Expresia "lumina de catarg" inseamna p lumina alba asezata deasupra
axului longitudinal al navei, aratand o lumina neantrerupta pe un arc
de orizont de 225° si astfel asezata incat sa arate lumina incepand de
la prova pana la 22,50 inapoia traversului in fiecare
bord.
b) Expresia "lumina din borduri" inseamna o lumina verde asezata la
tribord si o lumina rosie asezata la babord, aratand fiecare o lumina
neantrerupta pe un arc de orizont de 112,5° si asezata astfel incat sa
arate aceasta lumina incepand de la prova pana la 22,5° inapoia
traversului in bordul respectiv. La bordul navelor cu o lungime mai
mica de 20 m luminile din borduri pot fi combinate intr-un singur
felinar asezat in axul longitudinal al
navei.
c) Expresia "lumina de pupa" inseamna o lumina alba asezata cat mai
aproape posibil de pupa, aratand o lumina neantrerupta pe un intreg arc
de orizont de 135° si asezata astfel incat sa arate lumina pe un sector
de 67,5° in fiecare bord incepand de la pupa.
d) Expresia "lumina de remorcaj" inseamna o lumina galbena avand
aceleasi caracteristici ca si lumina de pupa definita la paragraful c).
e) Expresia "lumina vizibila pe intreg orizontul" inseamna o lumina
care arata o lumina neantrerupta pe un arc de orizont de 360°.
f) Expresia "lumina cu sclipiri" inseamna o lumina cu sclipiri regulate
a caror frecventa este de 120 sclipiri sau mai multe pe minut.
Luminile prescrise prin prezentele Reguli trebuie sa aiba intensitatea
specificata la sectiunea a 8-a din Anexa I., in asa fel incat sa fie
vizibila la urmatoarele distante
minime:
a) pentru navele cu o lungime de 50 m sau mai mare:
· lumina de catarg: 6 mile marine;
· lumina din borduri: 3 mile marine;
· lumina din pupa: 3 mile marine;
· lumina de remorcaj: 3 mile marine;
· lumina alba, rosie, verde sau galbena vizibila pe intreg orizontul: 3 mile marine.
b) pentru navele cu o lungime de 12 m, sau mai mare, dar mai mica de 50 m:
· lumina de catarg: 5 mile marine;
· lumina din borduri: 2 mile marine;
· lumina din pupa: 2 mile marine;
· lumina de remorcaj: 2 mile marine;
· lumina alba, rosie, verde sau galbena vizibila pe intreg orizontul: 2 mile marine.
c) pentru navele cu o lungime mai mica de 12 m:
· lumina de catarg: 2 mile marine;
· lumina din borduri: 1 mile marine;
· lumina din pupa: 2 mile marine;
· lumina de remorcaj: 2 mile marine;
· lumina alba, rosie, verde sau galbena vizibila pe intreg orizontul: 2 mile marine.
d) pentru navele sau obiectele remorcate care sunt partial in imersiune si greu de observat:
o lumina alba vizibila pe intreg orizontul: 3 mile marine.
a) O nava cu propulsie mecanica aflata in mars trebuie sa poarte:
i) o lumina de catarg la prova;
ii) o a doua lumina de catarg inapoia primei lumini de catarg si mai sus decat aceasta; totusi, navele a caror lungime este mai mica de 50 metri nu sunt obligate sa poarte aceasta lumina, dar o pot purta;
iii) luminile din borduri;
iv) o lumina de pupa.
b)O nava cu perna de aer exploatata fara pescaj, in afara luminilor
prevazute la paragraful a) din prezenta regula, trebuie sa poarte o
lumina galbene, cu sclipiri, vizibila pe intreg
orizontul.
c)
i) o nava cu propulsie macanica, cu lungime sub 12 metri, poate arata in locul luminilor prescrise in paragraful a) al prezentei reguli, o lumina alba vizibila pe intreg orizintul si luminile din borduri;
ii) o nava cu propulsie mecanica cu lungime mai mica de 7 metri si a carei viteza maxima nu depaseste 7 noduri, poate, in locul luminilor prescrise la paragraful a) din prezenta regula, sa poarte o lumina alba vizibila pe intreg orizontul. De asemenea, aceasta nava, trebuie daca este posibil, sapoarte si luminile din borduri;
iii) lumina de catarg sau lumina alba vizibila pe intreg orizontul a unei nave cu propulsie mecanica cu lungimea sub 12 metri poate fi deplasata pe axa longitudinala a navei daca montarea pe axa longitudinala nu este posibila, cu conditia ca luminile din borduri sa fie combinate intr-un felinar dispus pe axa longitudinala a navei, sau cat mai aproape posibil de aceeasi axa a navei ca si lumina de catarg sau lumina alba vizibila pe intreg orizontul.
a) O nava cu propulsie mecanica care remorcheaza, trebuie sa poarte:
i) in locul luminii prescrise in regula 23 a) i) sau a) ii), doua lumini de catarg dispuse pe linie verticala; cand lungimea remorcii masurata de la pupa navei care remorcheaza pana la extremitatea pupa a convoiului remorcat este mai mare de 200 m, nava care remorcheaza va purta la prova trei astfel de lumini de catarg;
ii) luminile din borduri;
iii) o lumina de pupa;
iv) o lumina de remorcaj asezata pe verticala deasupra luminii de pupa;
v) in locul cel mai vizibil, cand lungimea convoiului remorcat este mai mare de 200 m, un semn biconic.
b) O nava care remorcheaza prin impingere si o nava impinsa legata
printr-o legatura rigida astfel incat alcatuiesc o unitate compusa,
trebuie considerata ca o nava cu propulsie mecanica si sa poarte
luminile prescrise de Regula 23.
c) O nava cu propulsie macanica care impinge inainte sau remorcheaza
cuplat, cu exceptia cazului unei unitati compuse, trebuie sa
poarte:
i) in locul luminii prescrise la Regula 23 a) i) sau a) ii) la prova doua lumini de catarg pe linie verticala;
ii) luminile din borduri;
iii) lumina de pupa.
d) O nava cu propulsie mecanica careia i se aplica prevederile
paragrafelor a) si c) de mai sus,trebuie sa se conformeze de asemenea
dispozitiilor de la Regula 23 a) ii).
e) O nava sau un obiect remorcat, altele decat cele mentionate in paragraful g) al prezentei reguli, trebuie sa
poarte:
i) luminile din borduri;
ii) lumina de pupa;
iii) in locul cel mai vizibil, cand lungimea convoiului remorcat este mai mare de 200 metri, un semn biconic.
f) Luminile mai multor nave remorcate cuplat sau impinse in grup, trebuie sa corespunda cu acelea ale unei singure nave:
i) o nava impinsa, care nu face parte dintr-o unitate compusa, trebuie sa poarte la extremitatea sa prova,luminile din borduri;
ii) o nava remorcata cuplat trebuie sa poarte o lumina de pupa si la extremitatea sa dinspre prova, luminile din borduri.
g)O nava sau un obiect remorcat care este partial in imersiune si greu
de observat, sau o combinatie de astfel de nave sau de obiecte trebuie
sa
arate:
i) daca latimea este sub 25 metri, o lumina alba, vizibila pe intreg orizontul, la sau langa extremitatea prova si una la sau langa extremitatea pupa, exceptie facand dracoanele, care nu sunt obligate sa arate o lumina la sau langa extremitatea prova;
ii) daca latimea este de 25 metri sau mai mult, doua lumini albe, suplimentare, vizibile pe intreg orizontul, la sau langa extremitatile latimii sale;
iii) daca lungimea depasesta 100 metri, luminle albe suplimentare, vezibile pe intreg orizontul intre luminile prescrise in aliniatele i) si ii), asfel incat distanta dintre lumini sa nu depaseasca 100 metri;
iv) un semn biconic la sau langa extremitatea pupa a ultimei nave sau ultimului obiect remorcat si daca lungimea remorcii depaseste 200 metri, un semn biconic suplimentar in locul cel mai vizibil, sau cat mai aproape posibil spre prova.
g) In cazul in care indiferent din ce cauza, o nava sau un obiect
remorcat este in imposibilitate de a arata luminile sau semnele
prescrise in paragraful e) sau g) al prezentei reguli, trebuie luate
toate masurile posibile pentru a lumina nava sau obiectul remorcat sau
cel putin pentru a indica prezenta unei astfel de nave sau
obiect.
i. Atunci cand dintr-un mod justificat este impracticabil pentru o nava care nu este in mod obisnuit angajata in operatiuni de remorcaj, sa arate luminile continute in paragraful a) sau c) ale prezentei reguli, o astfel de nava nu este obligata sa arate luminile prescrise pentru cazul cand remorcheaza o alta nava in pericol sau care necesita ajutor. Trebuie luate toate masurile posibile pentru a indica natura relatiei dintre nava remorcher si nava remorcata, conform prevederilor din Regula 36, in special prin iluminarea paramei de remorcaj.
a) O nava cu vele in mars trebuie sa poarte:
i) luminile din borduri;
ii) lumina de pupa.
b) La o nava cu vele, cu lungimea sub 20 metri, luminile prescrise in
paragraful a) al prezentei reguli pot fi combinate intr-un felinar
situat la sau langa marul de la catarg in locul cel mai
vizibil.
c) In afara de luminile prescrise la paragraful a) din prezenta regula,
o nava cu vele in mars poate purta, la mar sau la partea superioara a
catargului in locul unde sunt cel mai vizibile, doua lumini pe
verticala, vizibile pe intreg orizontul, lumina superioara fiind rosie
iar cea inferioara verde. Totusi, aceste lumini nu trebuie sa fie
purtate in acelasi timp cu felinarul autorizat din paragraful b) din
prezenta
regula.
d)
i) O nava cu vele cu o lungime mai mica de 7 metri trebuie, daca este posibil, sa poarte luminile prescrise la paragraful a) sau b), dar in cazul ca nu le poarta, trebuie sa fie pregatita sa arate in orice moment, pentru evitarea unei coliziuni, o lanterna electrica sau un felinar aprins cu lumina alba;
ii) O nava cu rame poate purta luminile prescrise de prezenta regula pentru navele cu vele, dar daca nu le poarta, trebuie sa fie pregatita sa arate in orice moment, pentru prevenirea unei coliziuni, o lanterna electrica sau un felinar cu lumina alba.
e) O nava care se deplaseaza in acelasi timp cu vele si cu ajutorul uni
aparat propulsor, trebuie sa poarte la prova in locul cel mai vizibil,
un semn de forma conica, cu varful in
jos.
a) O nava care escuieste, atat in mars cat si la ancora nu trebuie sa poarte decat luminile si semnele prescrise de prezenta
regula.
b) O nava care trauleaza, adica trage prin apa un traul sau o alta unealta de pescuit, trebuie sa
poarte:
i) doua lumini pe verticala vizibile pe tot orizontul, lumina superioara fiind verde iar cea inferioara alba, sau un semn alcatuit din doua conuri, unul deasupra altuia cu varfurile unite;
ii) o lumina de catarg asezata la o inaltime mai mare decat aceea a luminii verzi vizibila pe intreg orizontul si inapoia acesteia. Navele cu o lungime mai mica de 50 metri nu sunt obligate sa poarte aceasta lumina, dar o pot face;
iii) cand navele se deplaseaza prin apa, in afara de luminile prescrise prin paragraful prezent, luminile din borduri si lumina din pupa.
c) O nava care pescuieste, altfel decat prin traulare, trebuie sa poarte:
i) doua lumini suprapuse vizibile pe intreg orizontul, lumina superioara fiind rosie si lumina inferioara fiid alba sau un semn alcatuit din doua conuri suprapuse unite la varf;
ii) daca uneltele sale de pescuit se intind pe o distanta orizontala mai mare de 150 metri incepand de la nava, o lumina alba vizibila pe tot orizontul, sau un con cu varful in sus, in directia uneltelor de pescuit;
iii) cand se deplaseaza prin apa, in afara luminilor prescrise in prezentul paragraf, luminile din borduri si lumina de pupa.
d) Semnele suplimentare descrise de Anexa II se aplica navelor angajate
in operatiuni de pecuit in apropierea altor nave ce executa operatiuni
de
pescuit.
e) O nava care nu pescuieste nu trebuie sa poarte luminile sau semnele
prescrise de prezenta regula, ci numai acelea prescrise pentru o nava
de lungimea
sa.
O nava care nu este stapana pe manevra trebuie sa poarte:
i) in locul cel mai vizibil, doua lumini rosii pe linie verticala, vizibile pe intreg orizontul;
ii) in locul cel mai vizibil, doua bule sau semne asemanatoare pe linie verticala;
iii) cand se deplaseaza prin apa, in afara de luminile prescrise in prezentul paragraf, luminile din borduri si o lumina de pupa.
b) O nava cu capacitate de manevra redusa, alta decat o nava care face operatiuni de deminare, trebuie sa
poarte:
i) in locul cel mai vizibil, trei lumini pe linie verticala, vizibile pe intreg orizontul, lumina de sus si lumina de jos fiind rosii, iar lumina din mijloc alba;
ii) in locul cel mai vizibil, trei semne pe linie verticala, semnul superior si inferior fiind cate o bula, iar semnul din mijloc fiind un bicon;
iii) cand nava care se deplaseaza prin apa, in afara de luminile prescrise la alineatul i), lumina sau luminile de catarg, luminile din borduri si lumina de pupa;
iv) cand nava este la ancora, in afara de luminile si semnele descrise la alineatele i) si ii) luminile sau semnele prescrise de Regula 30.
c) O nava cu propulsie mecanica, angajata intr-o operatiune de
remorcaj, de o asemenea natura incat se reduce mult capacitatea de
abatere din drum a navei care remorcheaza si a remorcii sale, trebuie
sa poarte pe langa luminile sau semnele prescrise in Regula 24 a),
luminile sau semnele prescrise in
alineatele b), i) si ii) ale prezentei
reguli.
d) O nava in curs de a draga sau de a efectua lucrari sub apa si avand
capacitate de manevra redusa, trebuie sa poarte luminle si semnele
prescrise la paragraful b), i), ii) si iii) din prezenta regula si
atunci cand exista un obstacol trebuie sa poate in plus:
i) doua lumini rosii vizibile pe intreg orizontul sau doua bule pe aceeasi verticala pentru a indica partea in care se afla obstacolul;
ii) doua lumini verzi vizibile pe intreg orizontul sau doua biconuri pe verticala, pentru a arata bordul prin care poate trece o alta nava;
iii) cand se afla la ancora, luminile sau semnele prescrise in acest paragraf in locul luminilor sau semnelor prescrise de Regula 30.
e) Ori de cate ori marimea unei nave angajate in lucrari cu scafandrii,
face imposibile expunerea tuturor luminilor sau semnelor prescrise de
paragraful d) al acestei reguli, aceasta nava va trebui sa expuna
urmatoarele:
i) trei lumini vizibile pe intreg orizontul dispuse pe verticala, in locul cel mai vizibil. Lumina de sus si cea de jos trebuie sa fie rosie, iar cea din mijloc alba;
ii) o reproducere rigida de cel putin 1 metru inaltime a pavilionului "A" din Codul International de Semnale. Trebuie sa se ia masuri pentru ca aceasta reproducere sa fie vizibila pe tot orizontul.
f) O nava angajata in operatiuni de deminare trebuie sa poarte pe langa
luminle prescrise in Regula 23 pentru o nava cu propulsie mecanica, sau
luminle si semnele prescrise pentru o nava la ancora in Regula 30, dupa
caz, trei lumin verzi vizibile pe intreg orizontul sau trei bule. Una
din aceste lumini sau unul din semne, trebuie arborat langa marul
catargului prova si cate unul la fiecare capat al vergii catargului
prova. Aceste lumini sau semne indica faptul ca este periculoasa
apropierea unei alte nave la o distanta mai mica de 1000 metri de nava
ocupata cu
deminarea.
g) Navele cu lungime mai mica de 12 metri, cu exceptia celor angajate
in operatiuni cu scafandrii, nu trebuie sa expuna luminile si semnele
prescrise in aceasta regula.
Semnele prescrise in aceasta regula nu sunt semnale de nave in pericol
si care cer ajutor. Semnalele acestei ultime categorii fac obiectul
Anexei IV al prezentului
regulament.
O nava cu propulsie
mecanica stanjenita de pescajul sau, in afara de regulile prescrise
pentru navele cu propulsie mecanica prin Regula 23, poate sa poarte in
locul cel mai vizibil trei lumini rosii pe linie verticala vizibile pe
intreg orizontul sau semn
cilindric.
a) o nava aflata in serviciul de pilotaj trebuie sa poarte:
i) la marul catargului sau aproape de acesta, doua lumini pe verticala, vizibile pe intreg orizontul, lumina superioara fiind alba si cea inferioara rosie;
ii) cand este in mars, in plus luminile din borduri si lumina de pupa;
iii) la ancora, in afara de luminile prescrise in alineatul i), in plus luminile sau semnalele prescrise in Regula 30 pentru navele aflate la ancora.
b) O nava de pilotaj cand nu este in serviciul de pilotaj trebuie sa
poarte luminile sau semnele prescrise pentru o nava de lungimea
sa.
a) O nava la ancora va purta:
i) la partea din prova o lumina alba vizibila pe intreg orizontul sau o bula;
ii) la pupa sau aproape de pupa, mai jos decat lumina prescrisa la alineatul i) o lumina alba vizibila pe intreg orizontul.
b) O nava ancorata, avand o lungime mai mica de 50 metri poate purta,
in locul cel mai vizibil, o lumina alba vizibila pe intreg orizontul in
locul luminilor prescrise la paragraful a) al aceste
reguli.
c) O nava ancorata poate folosi in plus luminile sale de lucru
disponibile sau lumini echivalente pentru iluminarea puntilor sale.
Aceasta dispozitie este obligatorie pentru navele a caror lungime este
egala cu 100 metri sau mai mare.
d) O nava esuata trebuie sa poarte luminile prescrise la paragraful a) sau b) din prezenta regula si in plus, la locul cel mai
vizibil:
i) doua lumini rosii, vizibile pe intreg orizontul, dispuse pe verticala;
ii) trei bule dispuse pe verticala;
e) O nava cu lungime mai mica de 7 metri, cand este ancorata, dar nu in
interiorul sau in apropierea unei treceri inguste, senal sau loc de
ancoraj, sau acolo unde alte nave naviga in mod obisnuit, este obligata
sa arate luminile sau semnele prescrise in paragrafele a) si b) din
prezenta
regula.
f) O nava cu lungime mai mica de 12 metri, atunci cand este esuata, nu
trebuie sa poarte luminile sau semnele prescrise in subparagrafele d)
i) sau ii) ale prezentei
reguli.
Un hidroavion care este in imposibilitate de a purta luminile si
semnele cu caracteristicile si amplasarea prescrise de regulile din
aceasta parte trebuie sa poarte lumini sau semne apropiindu-se cat mai
mult posibil de acelea prescrise de aceste reguli.
a) Termenul "fluier" inseamna orice aparat de semnalizare sonora
capabil sa emita sunetele prescrise si conforme din anexa III a
prezentului
regulament.
b) Expresia "sunet scurt" inseamna un sunet a carui durata este de aproximativ 1 secunda ( . ).
c) Expresia "sunet lung" inseamna un sunet a carui durata este de 4 pana la 6 secunde ( __ ).
a) O nava avand lungime de 12 m sau mai mare trebuie sa fie prevazuta
cu un fluier si un clopot, iar o nava a carei lungime este de 100 m sau
mai mare trebuie sa aiba in plus, un gong al carui sunet sau timbru nu
trebuie sa poata fi confundat cu acelea ale clopotului. Fluierul,
clopotul si gongul trebuie sa satisfaca specificatiile din Anexa III a
prezentului Regulament. Clopotul sau gongul, sau amandoua, pot fi
inlocuite cu alt echipament avand, respectiv, aceleasi caracteristici
sonore, cu conditia sa fie posibila intotdeauna actionarea manuala
pentru producerea semnalelor
prescrise.
b) O nava cu o lungime mai mica de 12 m nu este obligata sa aiba la
bord echipamentele de semnalizare sonora prescrise la paragraful (a)
din prezenta regula, dar trebuie in lipsa acestora, sa fie dotata cu un
alt mijloc de emitere a unui
semnal sonor eficace.
a) Atunci cand navele se vad unele pe altele, o nava cu propulsie
mecanica in mars, manevrand asa cum este autorizat sau prescris de
prezentele Reguli, trebuie sa indice aceste manevre prin urmatoarele
semnale, emise cu
fluierul:
· un sunet scurt pentru a spune: "VIN LA TRIBORD" ( . );
· doua sunete scurte pentru a spune: "VIN LA BABORD" ( . . );
· trei sunete scurte pentru a spune "AM MASINA INAPOI" ( . . . );
b) Toate navele pot completa semnalele cu fluierul prescrise la
paragraful (a) cu semnale luminoase repetate, daca este necesar, pe
toata durata
manevrei;
(i) aceste semnale luminoase au urmatoarea semnificatie:
· o sclipire pentru a spune: "VIN LA TRIBORD";
· doua sclipiri pentru a spune: "VIN LA BABORD";
· trei sclipiri pentru a spune: "AM MASINA INAPOI".
(ii) fiecare sclipire trebuie sa dureze aproximativ o secunda, intervalul intre sclipiri sa fie aproximativ 1 sec. si intervalul intre semnalele succesive trebuie sa fie de cel putin 10 sec;
(iii) lumina folosita pentru acest semnal, daca exista, trebuie sa fie o lumina alba vizibila pe intreg orizontul la o distanta de cel putin cinci mile marine si trebuie sa fie conforma dispozitiile din Anexa I a acestor reguli.
c) Cand navele sunt in vedere intr-un senal sau cale de acces ingusta:
(i) o nava care intentioneaza sa depaseasca o alta nava conform dispozitiilor din regula (9) (e) (i), trebuie sa indice intentia sa emitand cu fluierul semnalele urmatoare:
· doua sunete lungi urmate de un sunet scurt pentru a spune: "INTENTIONEZ SA VA DEPASESC PRIN TRIBORD" ( __ __ . );
· doua sunete lungi urmate de doua sunete scurte pentru a spune: "INTENTIONEZ SA VA DEPASESC PRIN BABORD" ( __ __ . . ).
(ii) nava care urmeaza a fi depasita trebuie, manevrand conform dispozitiilor din regula (9) (e) (i) sa-si dea acordul sau emitand cu fluierul urmatorul semnal:
· un sunet lung, un sunet scurt, un sunet lung si un sunet scurt, emise in aceasta ordine ( __ . __ . ).
d) Cand doua nave care sunt in vedere si se apropie una de alta dar
dintr-o cauza oarecare una din ele nu intelege intentiile sau actiunile
celeilalte, sau nu stie daca cealalta nava ia masuri sufuciente pentru
a evita coliziunea, nava care are indoieli va exprima imediat emitand
cu fluierul o serie rapida de cel putin cinci sunete scurte. Acest
semnal poate fi completat cu un semnal luminos alcatuit din cel putin
cinci sclipiri scurte si rapide. ( . . . . . ).
e) O nava care se apropie de un cot sau de o parte a unui senal de o
cale de acces unde alte nave ar putea fi mascate de un obstacol,
trebuie sa mita un sunet lung ( __ ). Orice nava care vine in directia
sa si care aude semnalul din cealalta parte a cotului sau inapoia
obstacolului trebuie sa raspunda la acest semnal emitand un sunet lung
( __ ).
f) Cand la bordul navei sunt instalate fluiere la o distanta mai mare
de 100 m unul de altul, nu trebuie sa se foloseasca pentru emiterea
semnalelor de manevra si a semnalelor de avertizare decat un singur
fluier.
Atat ziua cat si noaptea inauntrul sau inapropierea unei zone in care
vizibilitatea este redusa, semnele prescrise de prezenta regula trebuie
sa fie folosite dupa cum
urmeaza:
a) O nava cu propulsie mecanica care se deplaseaza prin apa, trebuie sa
emita un sunet lung la intervale care nu vor depasi doua minute ( __ );
b) O nava cu propulsie mecanica in mars, dar stopata si care nu se mai
deplaseaza prin apa, trebuie sa emita la intervale care nu vor
depasi doua minute doua sunete lungi separate printr-un interval de
aproximativ doua secunde ( __ __ );
c) O nava care nu este stapana pe manevra, o nava a carei capacitate de
manevra este redusa, o nava stanjenita de pescajul sau, o nava cu vele,
o nava care pescuieste si o nava care remorcheaza sau impinge o alta
nava, trebuie sa emita in locul semnalelor prescrise la pragrafele a)
si b) trei sunete consecutive, si anume: un sunet lung urmat de doua
sunete scurte, la intervale ce nu vor fi mai mari de doua minute ( __ .
. );
d) O nava angajata in operatiuni de pescuit, cand se afla la ancora si
o nava cu capacitate de manevra redusa cand isi desfasoara activitatea
la ancora trebuie sa emita in locul semnalelor prescrise in paragraful
g) al prezentei reguli, semnalul prescris in paragraful c) al prezentei
reguli;
e) O nava remorcata sau in cazul in care se remorcheaza mai multe nave,
ultima nava din convoi, daca are echipaj la bord, trebuie sa emita la
intervale nu mai mari de doua minute patru sunete consecutive si anume:
un sunet lung lung urmat de trei sunete scurte. Cand este posibil,
acest semnal trebuie emis imediat dupa semnalul emis de nava care
remorcheaza ( __ . . . );
f) Atunci cand un remorcher impingator si o nava impinsa inainte sunt
conectate rigid, formand o unitate compusa, ele trebuie considerate ca
o nava cu propulsie mecanica si trebuie sa emita semnalele prescrise in
paragrafele a) sau b) ale prezentei reguli.
g) O nava aflata la ancora trebuie sa bata clopotul rapid, timp de
aproimativ 5 secunde, la intervale de cel mult un minut. La o nava cu
lungimea de 100 m sau mai mult se va bate clopotul la prova navei si
imediat dupa aceea se va bate rapid gongul timp de aproximativ 5
secunde la partea din pupa a navei. O nava aflata la ancora poate, in
plus, sa emita trei sunete consecutive si anume, un sunet scurt, unul
lung si unul scurt pentru avertizarea unei nave care se apropie, asupra
pozitiei sale si posibilitatea unei
coliziuni.
h) O nava esuata trebuie sa bata clopotul si daca este nevoie sa bata
gongul la paragraful g) ale prezentei reguli si in plus, imediat
inainte si dupa bataile rapide de clopot va emite trei lovituri de
clopot, separate si distincte, In plus, o nava esuata poate emite cu
fluierul un semnal
corespunzator.
i) O nava cu lungimea de 12 m nu este obligata sa emita semnalele mai
sus mentionate, dar in cazul cand nu le emite trebuie sa emita un alt
semnal sonor, eficient, la intervale care sa nu depaseasca doua minute.
j) O pilotina, atunci cand se afla angajata in serviciul de pilotaj,
poate sa emita, pe langa semnalele prescrise in paragrafele a), b) sau
g) ale prezentei reguli, un semnal de identificare constand din patru
sunete scurte ( . . . . ).
Orice nava, daca socoteste ca este necesar sa atraga atentia unei alte
nave, poate emite semnale luminoase sau sonore care sa nu poate fi
confundate cu nici unul din semnalele prescrise de oricare din
prezentele reguli, sau sa indrepte lumina proiectorului sau, in
directia pericolului care ameninta nava, in asa fel incat lumina
proiectorului sa nu stanjeneasca alte nave. Orice lumina pentru
atragerea atentiei unei alte nave trebuie sa fie de o asemenea natura
incat sa nu poata fi confundata cu nici un mijloc de semnalizare de
navigatie. In intelesul acestor reguli trebuie evitata utilizarea
luminilor intrermitente sau rotative de mare intensitate cum ar fi
luminile tip stroboscop.
O nava care este in pericol si cere ajutor trebuie sa foloseasca sau sa arate semnalele descrise in Anexa IV a prezentului regulament.
Orice nava (sau categorie de nave) care indeplinesc prescriptiile
Regulilor Internationale din 1960 pentru prevenirea coliziunilor pe
mare si a carei chila a fost pusa, sau se afla intr-o faza de
constructie echivalenta, inainte de intrerea in vigoare a prezentului
regulament, poate beneficia de urmatoarele scutiri de la prevederile
acestuia:
a) Instalarea luminilor a caror distanta de vizibilitate este prescrisa
la regula 22, patru ani incepand de la data intrarii in vigoare a
prezentului
regulament.
b) Instalarea luminilor a caror culoare este prescrisa la sectiunea 7
din anexa I, patru ani socotiti de la data intrarii in vigoare a
prezentului
regulament.
c) Schimbarea locului luminilor ca rezultat al trecerii de la sistemul
de masurare britanic la sistemul metric si rotunjirea cifrelor
masuratorilor, scutire
permanenta.
d)
i) Schimbarea locului luminilor de catarg la bordul navelor a caror lungime este mai mica de 150 m, schimbare ce rezulta din prescriptiile sectiunii 3 a), din anexa I a acestor reguli: scutire permanenta;
ii) Schimbarea locului luminilor de catarg la bordul navelor avand o lungime de 150 m sau mai mare, care rezulta din prescriptiile sectiunii 3 a) din anexa I a acestor reguli, 9 ani de la data intrarii in vigoare a prezentului regulament.
e) Schimbarea locului luminilor de catarg conform prescriptiilor de la
sectiunea 2 b) din anexa I a acestor reguli, 9 ani socotiti de la data
intrarii in vigoare a prezentului
regulament.
f) Schimbarea locului luminilor din borduri rezultand din prescriptiile
sectiunii 2 g) si 3 b) din anexa I a acestor reguli, 9 ani de la data
intrarii in vigoare a prezentului
regulament.
g) Specificatiile pentru echipamentul de semnalizare sonora prescrise
de anexa III a acestor reguli, 9 ani de la data intrarii in vigoare a
prezentului
regulament.
h) Reamplasarea luminilor vizibile pe intreg orizontul in urma prescriptiilor din sectiunea 9 b) a anexei
i la prezentul regulament, scutire
permanenta.
Document editat de N3pTuN3